mistretul

MISTRETUL  SAU PORCUL MISTRET

Originea Mistretului

Mistretul este un animal salbatic, mamifer si omnivor. Aria sa de raspandire cuprinde intreaga Europa, nordul Africii, mare parte din Asia, intinzandu-se la sud pana in Indonezia. In Romania populeaza padurile incepand cu delta si lunca Dunarii, pana in desisuriel Carpatilor. 

Mistretul este stramosul porcului domestic, face parte din familia Suidae, denumirea stiintifica fiind  scrofa attila. Regional mai este cunoscut si sub numele de glican (Transilvania), porc salbatic. Masculii puternici se mai numesc vieri, iar purceii godaci sau grasuni. 

Intilnit destul de rar in versurile consacrate vietuitoarelor padurii, dar pomenit adesea in savuroasele povesti vinatoresti, mistretii! poarta eticheta unei "fiare teribile", fiind socotit un simbol al puterii neinfrinte, al violentei si salbaticiei.

 porcul mistret animal salbatic mare

 

Hrana Mistretului

Mistretul prefera padurile cu specii forestiere producatoare de fructe, stejar si fag, pentru hrana si cu desisuri pentru adapost. Are nevoie de terenuri umede, cu apa stagnanta. Este un animal omnivor, hranindu-se cu radacini si tulpini subterane, fructe de padure, plante agricole, larve, rame, gasteropode, oua de pasari, cadavre. In general 85% din hrana sa este de origine vegetala si 15% animala. 

Aspectul Mistretului

Este un animal robust, lungimea corpului atingand 2 m la masculi si 1,5 m la femele. Coada are o lungime de 15 - 20 cm, iar la varf are un smoc mai paros. La greaban atinge o inaltime pana la un metru. Botul este alungit si puternic, terminat cu un disc cartilaginos in care sunt plasate narile mistretului. Dentitia sa este puternica, caninii fiind foarte dezvoltati. Acestia sunt recurbati, cu sectiune triunghiulara si lungime pana la 28 cm, implantati in maxilarul inferior, cam doua treimi din lungimea lor, constituind o redutabila arma de aparare. Pielea, fiind aspra si ingrosata, constituie si ea o arma de aparare. 

Fiecare picior are cate patru degete, din care doua bine dezvoltate, cu copite puternice, iar celelalte doua sunt rudimentare si plasate pe fata interna a piciorului, ca niste pinteni. Blana adultilor este formata din peri lungi si aspri, despicati la varf. Pe ceafa, de-a lungul spinarii, creste o coama alcatuita din peri lungi si aspri.

Comportamentul mistretului

Dintre simturi cele mai dezvoltate sunt mirosul si auzul, vazul fiind mai slab. Activitatea sa este preponderent nocturna. Mistretul manifesta un instinct de asociere in grupuri, denumite ciurde, conduse de scroafe batrane. Masculii ajunsi la maturitate prefera insa viata solitara. 

In general, mistretul nu ataca omuldecit atunci cind se afla la stramtoare, incoltit si ranit, iar omul se afla in nemijlocita sa apropiere. Se deplaseaza in trap marunt, spornic, cu care poate pariurge distante mari in cautarea hranei. La nevoie alearga si in galop, insa pe distante scurte. inoata bine, dar numai fortat de imprejurari.

Reproducerea Mistretului

Mistretul manifesta un instinct de asociere in grupuri, denumite ciurde, conduse de scroafe batrane. Masculii ajunsi la maturitate prefera insa viata solitara. Perioada de imperechere este iarna, intre lunile noiembrie - decembrie. Gestatia dureaza 17 saptamani, dupa care fiecare scroafa are 5 - 10 purcei cu care ramane pana in noiembrie anul urmator. Scroafa isi ingrijeste bine puii, aparandu-i impotriva dusmanilor. Acestia sunt lupul, rasul, uneori ursul. Dintre boli, cea mai periculoasa este pesta porcina.